cand momentul se coace ca un cozonac si e scos pe masa, in stergar de borangic, spre bucuria si indestularea mesenilor…:)
Continutul acestui blog este protejat
Vremea
Blog Stats
- 32,070 hits
Categorii
- Altfel despre publicitate (13)
- Amintiri de demult (7)
- Amintiri de mai incoace de copilarie (3)
- Cu morala (25)
- Cuvantul in cuvinte (1)
- Despre politica (5)
- Ganduri (8)
- Intamplari de zi cu zi (72)
- Uncategorized (278)
Top articole
Blogroll
Pagini
Arhive
if(typeof(networkedblogs)=="undefined"){networkedblogs = {};networkedblogs.blogId=1122630;networkedblogs.shortName="theamelie";}
impulsul nervos este o forma de energie. transmiterea lui este facilitata chimic. datorita lui, se formeaza senzatii, perceptii, reprezentari si mai apoi ganduri.
bun…deci gandurile sunt o forma de energie.
dar gandurile…(aceasta forma de energie) nu pot fi pipaite. asa ca trebuie sa dam o haina gandurilor. si atunci am imbracat gandurile in cuvinte. (si daca nu ma credeti, incercati sa va amintiti de cate ori in viata va gandeati la ceva, iar in momentul in care vi s-a cerut sa spuneti la ce va ganditi (adica sa imbracati gandurile in cuvinte), ati realizat ca nu puteti…)
cuvintele imbraca o forma de energie, care sunt gandurile. reprezinta o forma de energie, care sunt gandurile.
poate ca suna pretios expresia “cuvantul cladeste, cuvantul distruge”, dar exact despre asta este vorba.
de aceea aceasta pagina si ca urmare a multor ani in care m-am jucat cu cuvintele, le-am analizat structural, dar si energetic.
munca mea nu s-a oprit, ea continua, doar ca acum incep sa o impartaesc si cu voi.
In general, ceea ce nu vedem, tindem sa nu credem sau sa ignoram.
Energia fiintei umane este ceva ce nu se vede, nu se pipaie, nu se miroase. De aceea putini sunt aceia care tin cont de ea, cu adevarat, majoritatea ignorand-o complet si prin aceasta facandu-si un mare deserviciu.
In vocabularul uzual avem foarte multe cuvinte cu conotatii negative si nu realizam cat de mult rau ne facem noua si celor carora le adresam. Cu cat energia imbracata de cuvant are o mai mare putere negativa, cu atat bresa din sistemul nostru energetic este mai mare. Ati simtit, cu siguranta, de multe ori ca un singur cuvant va poate darma. Asta inseamna ca scutul vostru energetic a fost atat de profund afectat de energia imbracata de acel cuvant, incat a atins pragul constient. Sunt convinsa ca fiecare dintre voi ati avut momente in viata cand ati spus “m-au ranit foarte tare cuvintele tale” sau “m-au durut atat de tare cuvintele tale, incat am plans”.
am facut de curand un experiment cu cainele meu si am fost uimita de rezultate.
am utilizat aceeasi tonalitate pe parcursul experimentului care a durat doua saptamani. intr-o saptamana i-am spus doar cuvinte de genul: esti prost, esti tampit, esti fraier, esti idiot etc.. fara ca tonul sa fie de cearta.
in a doua saptamana i-am spus doar: te iubesc, esti cel mai cuminte caine din lume, esti destept, esti frumos etc.
In prima saptamana a slabit aproape 700 de gr, a fost extrem de agitat, nu a ascultat nici o comanda si in general a fost foarte greu sa am o relatie fireasca cu el.
in a doua saptamana a fost neasteptat de cuminte, chiar intelept, a ascultat toate comenzile si a fost mult mai afectuos.
in prima saptamana rectiile lui de animalut l-au indrumat catre adoptarea unui sistem de autoaparare impotriva atacurilor energetice pe care le lansam eu, stapana lui, la adresa lui. nu poate vorbi pe limba mea, dar mi-a aratat atitudinal ca nu este de acord, s-a aparat cum a stiut si a putut el mai bine.
in a doua saptamana a intrat in stare de armonie cu mediul si cu mine, si-a exprimat deschis afectiunea, practic am vazut cum infloreste.
acum imaginati-va cum este acest experiment daca il aplicam pe oameni, dar in primul rand daca incepem sa il aplicam pe noi.
eu am inceput deja si imi notez zilnic rezultatele, pentru ca observ schimbari calitative uimitoare.
nu mai stiu de unde vin cuvintele. suntele se aduna , se modifica de la forma lor initiala si se redimensioneaza.
uneori ma enerveaza pentru ca in cap sunau altcumva, iar puse pe hartie isi modifica sensul. dar dupa ce le pun pe hartie, nu mai pot sa le retrag. e greu. uneori chinul asta ma consuma de energie, alteori imi da aripi.
merg prin viata ca si cum m-as plimba printr-un parc.
ma bucur de plimbare, uneori jos sotron sub privirile mirate sau vesele ale celor care se plimba prin acelasi parc cu mine, observ gesturile oamenilor, mimici, aud franturi de discutii , de cuvinte si fac jocuri vesele din ele. nu ma uit foarte atent la nimeni de teama de a nu deranja. uneori insa, ma surprind holbandu-ma si rusinata ma retrag. chiar nu vreau sa perturb linistea nimanui.
apoi ma distrez in gand la mine, initiind conversatii si jocuri imaginare.
vezi tu, totul tine de joc. copii se nasc din jocul de-a dragostea al parintilor orbiti de o secunda de chimie, se educa prin joc, se iau in serios mult prea devreme tot ca un joc “de-a oamenii mari”, mai apoi, redescopera jocul ca alternativa la vietile prea pline de lucruri serioase de oameni mari, apoi dau in mintea copiilor si au deja detasarea varstei si se joaca fara limitari si false conventii sociale si fara sa se simta stanjeniti.
apoi tot ca un joc incep sa sa gandeasca, frizand teama, la cum e cand mori….si mai apoi chiar mor…
totul e joc…pacat ca unii isi dau seama mult prea tarziu…
nu-ti fie teama. nu am vrut sa fiu filosoafa cu randurile astea, nu am vrut sa zic nimic. pur si simplu m-am jucat cu cuvintele
cand iti citesc scrierile parca sunt langa tine si-mi trece dorul de a te auzi .
retine, nu sunt patetica dar retraiesc cu bucurie putinele clipe petrecute impreuna. MULT SUCCES !
multumesc din suflet!
abia astept sa ne revedem!