gramatica, bataia e rupta din rai si cum faci fund frumos

uite ca datorita grupului nou format pe fb, mi-am amintit inca un episod.
cand eram mica mancam gramatica pe paine. mi se parea la fel de frumoasa ca matematica si adesea faceam exercitii cu ai mei. era jocul nostru preferat.
nu mai spun ca mancam pe paine cartile de gramatica ale Stefaniei Popescu si ale domnului Graur!…
cu chiu cu vai, ca stare interioara, am ajuns intr-a VIII-a. eram venetica, „aia care ia numai coronita venita dintr-un oras fara tramvaie” si oricat m-am straduit asa am ramas pana la capat. presiunea examenului de admitere la cel mai tare liceu din oras era din multe parti: ai mei, frate-miu – pe – care-musai-tre’- sa-l- urmez, colegii de scoala cu biletelele lor pline de rautati, profesorii. nu era usor.
ajunsesem la mareata greutate de 28 de kile si nu aveam cui sa-i spun spaimele mele.
plec, in dimineata primului examen, cu alai de acasa. si eterna „sedinta de partid” cu ultimele instructiuni. mi-era frica. nu! mi-era GROAZA! de-a dreptul.
intru in sala si brusc am senzatia ca totul se prabuseste odata cu mine. ma asez in banca, imi scot stiloul si incep sa completez datele din coltul din dreapta sus. e bine, imi zic, inca mai tin minte cum ma cheama.
se scriu subiectele pe tabla. nu se auzea nici un sunet. pana si parintii care asteptau afara simtisera ca ala era momentul.
mi se par ciudate subiectele si imi dau seama ca ma ia cu lesin. incerc sa depasesc momentul, dar starea era din ce in ce mai rea. simt cum ochii mi se bulbuca si mi se rotesc in cap. mai citesc o data. subiectul de la gramatica era gresit. ei?!..ce faci intr-o situatie din asta?…mi-am propus sa ma relaxez poate imi trece raul si incep sa scriu comentariul, pe care eu insami, in timp ce-l scriam, il cotam de-o stupizenie iesita din comun. si din nou starea de lesin si durere de cap si transpiratii reci si calde in acelasi timp.
stiam regulamentul scolar ca pe Tatal Nostru, ca doar, asa cum v-am mai zis, eu cred ca m-am nascut in cancelarie, printre cataloage. asa ca m-am ridicat in liniste si am mers spre catedra, rugand unul dintre profesorii asistenti de sala sa ma insoteasca pana la toaleta sa ma spal pe fata cu apa rece. s-au uitat la mine ca la masini straine si mi-au zis sa dau lucrarea daca vreau sa ies.
am simtit cum dincolo de starea proasta pe care o aveam, mi se urca toata adrenalina fix in creier. mi se lua un drept, fara drept de apel. si asta ma revolta.
m-am reintors in banca si m-am mai uitat inca o data pe subiectul de gramatica. apoi am scos tacticos capacul stiloului si, mare cat capul motanului am scris pe foaie: „GASITI SI VOI UN PROFESOR CARE STIE CARTE SI POATE GANDI SUBIECTE DE GRAMATICA. ASTA CARE LE-A FACUT ACUM E UN DOBITOC!”
multumita de realizare, mi-am privit lucrarea, am dat-o si am iesit din sala. dupa 45 de minute…
nu era usor caci stiam ca afara ma astepata Cerberul. adica tata. care nu m-a lasat nici sa ies bine pe usa scolii si m-a inhatat de-o aripa si mi-a turnat o tona de intrebari pe secunda, direct in creierul meu incins de emotie, de nervi si de durere. am calculat eu ca nu e bun momentul sa-i spun chiar atunci ce am scris pe foaie, insa pana sa apuc sa-i raspund macar evaziv la vreuna dintre intrebari, m-am transformat in fantana arteziana, aratand public, integrand si publicul, cam tot ce mancasem eu in ultima saptamana. dupa care am lesinat gratios.
sperietura, palme, apa rece…d-astea…subtiri…de vara…
luat acasa pe sus, asezat in pat si supusa unui nou val de intrebari.
era clar ca ascund ceva, caci nu stiam a minti si oricum ai mei ma prindeau dupa primele 10 secunde. si atunci plina de of am zis tot.
au urmat momente bune de paralizie.
si dupa aia o sfanta de bataie de nici macar cuburile de gheata puse pe fundul meu nu puteau atenua arsura.
si cu toate astea, mai tare ma ustura sufletul. caci STIAM ca am dreptate si din nou ma revolta tot ce mi se intamplase si in sala de examen si acasa. si nu intelgea nimeni. atunci cred ca am experimentat, pentru prima data in viata mea, ura. da’ stii cum? cu toata fiinta mea!
dupa cateva ore si nenumarate telefoane date la inspectorat, lucrurile s-au calmat in casa, mai ales ca deja se anuntase oficial ca „subiectele au venit gresite de la minister” si ca „este posibil sa se repete exemenul”. perspectiva asta chiar m-a terifiat!
mai ramanea problema cu vorbele de le scrisesem eu pe foaie. era o palma pe obrazul alor mei, care se chinuisera sa ma educe. dar tot ei, la randul lor, m-au invatat sa nu suport sau sa tac in fata nedreptatii si a prostiei.
conform vorbei din batrani, unde da tata creste, eu nu stiu daca la mine a crescut neaparat, dar macar stiu ca am facut cur misto. si nu va mai stresati atata, simandicosilor! cuvantul cur exista in DEX!
am luat examenul, nu-i vorba, dar n-am sa uit cate zile oi avea patania asta.
data viitoare sa va zic si cum a fost la mate?🙂

5 gânduri despre „gramatica, bataia e rupta din rai si cum faci fund frumos

  1. da, eu abia astept sa citesc si cum a fost la mate si la altele… sunt sigura ca ai o multime de lucruri faine de povestit, pacat ca o faci asa imprastiat… pacat!

    Apreciază

  2. Ma Ole, la mate a fost asa: inainte de examen m-a amenintat Cerberul ca daca ies inainte de 3 ore din sala ma sfinteste c-o mama de bataie de n-o s-o uit in veci. de parca puteam sa uit ceva dupa tarasenia de la examenul de Romana…
    stii deja contextul: emotii, groaza, multi pe loc, primele examene din viata si la asta mai venea si Cerberul sa puna gaz pe foc. ca poate nu-mi ajungea, da’ nah…
    asa ca intru in sala si astept cuminte foc subiectele, repetandu-mi in minte ca nu am voie sa ies din sala inainte sa se faca timpul. vin subiectele, in timp ce aia le dictau io le faceam in cap. atunci m-a luat groaza. imi trebuiau 10 minute sa le fac. da ce faci cu restu de 2 ore si cincizeci de minute?…greu…
    si incep sa cer ciorne dupa ciorne…stateam preocupata cu capul in maini. la un moment dat, unul dintre profesorii asistenti de sala se ridica de la catedra si vine tinta spre mine, ingrijorat ca „plodu’ lu’….” ma-ntelegi…doamne fere sa nu cumva sa pice…cand a ajuns langa banca mea, am intors teancul de ciorne sa nu vada ce-i pe ele. mi-a facut un semn discret sa le intorc la loc. am crezut ca ii ies ochii din cap ca la melci. ciornele mele erau pline de schite. cum stii intodeauna m-au fascinat mainile oamenilor, asa ca desenasem toate mainile pe care le putem vedea in clasa. se uita omul ingrijorat tot la mine, eu ii zambesc dau din cap cum ca nu-i nici o problema, stiu sa rezolv, dar e afara cineva care ma bubuie daca ies. omul a zambit brusc linistit…parca jucam mim si era fericit ca ghicise se pleaca spre catedra.
    in ultimele 10 minute ma apuc sa scriu subiectele. fix la ultima problema, din cauza vitezei, am scris exact la calculul final ca 120 + 60 (era vorba de niste unghiuri) fac 160. dau lucrarea si ies.
    ma ia Cerberul la intrebari si in timp ce ii povesteam lucrarea, imi dau seama de tampenia de la finalul tezei si ma plesnesc peste frunte. in secunda doi mi-a ars si Cerberul doua peste fundul oricum tabacit de la exemnul anterior de am crezut ca ma ia cu lesin. si asta pentru ca nu era teza de 10. am servit 9,25 spre lesinul familiei, dar macar am reusit, pentru prima data in viata mea, sa stau linistita timp de 3 ore. aia performanta! :))
    iti placu?:))))))

    Apreciază

  3. Acu am si io o intrebare: daca stiai rapsunsurile de probleme si le puteai rezolva in 10 minute, DE CE NU LE-AI FACUT IN PRIMELE 10 MINUTE DIN CELE 3 ORE DE EXAMEN IN LOC SA LA LE FACI IN ULTIMELE 10 MINUTE?! :O

    Nu de alta, dar faza asta am patit-o si eu la un examen de admitere … la proba de fizica si apoi la cea de matematica cand citind/ascultan subiectele mi-am dat seama ca cele 3 ore erau MUUUUULT prea mult pentru acele subiecte asa ca m-am apucat sa le rezolv pe rand toate problemele in ordinea inmormnatarii 1,2,3,4,5.

    Asa ca ce am facut .. sa vezi si sa nu crezi … hehehe🙂🙂 :):))))

    Am rez toate problemele in 30 de minute cu desene cu totm detaliate, retusate si puse cap al cap – totu perfect!

    Acu intrebarea era .. ce fac in restul de 2 ore si 30 de minute?!?!

    Asa ca am cerut ciorne si am refacut toate problemele iar in 30 de minute ca si cum nu le-as fi facut deja … a doua oara si apoi a treia oara si apoi a patra oara ….

    Zici ca eram timpit nu altceva…cei care supravegheau treceau pe linga mine si se uitau curisi la mine de parca eram extraterestru!

    Dupa ce le-am facut de 4 ori si mai avem cam 1 ora la dispozitie circa le-am pus pe masa una linga alta si ma uitam la fiecare daca sunt la fel🙂

    Nu ai idee ce priviri disperate imi aruncau cei din jurul meu … eram asezati cate 1 in fiecare banca unul in spatele altuia astfel incat sa „nu se poata copia”!!!

    Imi amintesc si acum fata unui coleg care scrisese in tot acest timp abia jumatate de foaie care cuprindea insa si enuntarea problemeler… iar alt coleg era cu ochii scosi din orbite si transpirat tot cand vedea cate foi am scris eu si el abia avea 2 foi scrise!!!

    Se gandea in mod evident ca ERA CEVA GRESIT !!!

    Asa ca la final cand supraveghetorii au spus ca mai sunt 10 minute din timpul regulamentar, incercati sa incheiati si sa va incadrati in timp le-am mai dat un oki apoi le-am pus toate ciornele sub foaia de examen si m-am indreptat spre catedra lasand totul pe masa.

    Am intrat cu 10 pe linie insa notele de admitere nu reflecta chipurile celor din jurul meu care ma priveau in timpul examenului!!!

    See yaa

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s