o seara de exceptie

asaaaa….aaaaahhhhh….mmmmmm…..ccceee biiinnnneeeee!!!….respir adanc aerul proaspat primit si e bine.
abia am ajuns acasa…am fost cu Cristina la chinezesc. am mancat numai bunatati, un sfert din ce comandasem si am stat de vorba foarte mult. evident ca nu mi-am dat seama cand trece timpul. eu oricum ma trezesc la ce ora vreau, dar Cristina trebuie sa fie devreme azi la job…si mai e si Effie deseara…are caz la Effie si am emotii pentru ea si pentru colegii ei. chiar imi doresc sa ia premiu!
nu v-am zis…am mancat creveti decorticati in sos chinezesc, vita nu stiu de care si porc nu stiu de care si orezuri nu stiu de care si evident ne-am alcolizat cu cola. a fost foarte fain.
drumul pana la chinezesc a fost placut. racoare bine dupa o zi caniculara. dar eram pline de entuziasm si nu am resimtit asa de rau scaderea de temperatura. mai ales ca imi daduse Cristina salul ei. foarte misto sal!…si tinea si de cald.
in fata usii, am stat sa fumam o tigara. s-au schimbat multe lucruri de cand nu am iesit prin oras. strada Smardan e plina de cafenele. se aude muzica faina, lumea e ok. singurul lucru care te dezamgeste este cand ridici privirea si vezi bietele cladiri in paragina. arata de parca ar plange.
la usa toata lumea privea cadourile in diverse feluri: curiozitate, amuzament, suspiciune – mai ales cei care nu au inteles gluma…
pana sa iesim, in ultimele nu stiu cate minute am incercat un usor sentiment de enervare vis a vis de o madama, despre care mie mi-a fost foarte clar ca nu a inteles cu ce se mananca evenimentul la care tocmai a participat. adevarul e ca ei i se potrivesc perfect cadourile.
aaa…nu v-am spus de cadouri: conserve cu aer, care te fac mai destept, mai bun, mai frumos si mai motivat. pe bune! stiu fetele astea sa faca niste vraji…ceva de speriat!:))))
asa..deci tantea aia ne-a calcat pe multi dintre noi pe creier. dar a fost tolerata pana la un punct, ala final. in fond ne distrasem prea bine pana atunci.
povestea lui Rayed Arafat este, cu siguranta, una cel putin pitoreasca. si a stiut sa si-o spuna. dar el cunoaste jocul deja si se simte ca ii si place. atata ca nu are traineri extrem de buni. astfel incat de la un punct incolo l-a luat valul si a dat-o in politici si se simte ca are zone dureroase, dar e atat de determinat SA FACA lucruri, incat i-am iertat pe loc aceasta alunecare. unde mai pui ca e si carismatic? se simte de departe spiritul de leader. a stiut sa-si modeleze discursul si sa savureze reactiile salii intr-o maniera eleganta si detasata.
inainte de el, l-am cunoscut pe David Sandu. artist cu facultati in regula, dar si antreprenor. mi-a placut intrebarea unui pusti: cum pui alaturi artistul de antreprenor si cat inseamna compromisul. nu pot sa spun ca am fost de acord in totalitate cu raspunsul lui David, insa mi se pare ca a dovedit ca e capabil sa se adapteze. si in orice tip de societate, acesta este un aspect extrem de important. si sensibil as mai adauga, daca nu va e cu suparare.
David simte bijuterii! apoi le face si la final le vinde…exercitiul lui de adaptare la societate a durat cativa ani. mi-a placut paralela facuta de el la un moment dat: artist nu inseamna un personaj care sta si bea toata ziua. mai ales ca as cam avea cui sa-i reproduc aceasta replica, dar cu siguranta nu i-ar intelege substratul. ideea de a face ceva valoros, de a lasa ceva in urma ta, de a-ti pune amprenta pe ceva cred ca inseamna quintesenta menirii noastre, indiferent de meseria pe care o facem.
m-am amuzat la discursul sau plin de emotie, in care mai si pierdea sirul uneori. dar are toate circumstantele atenuante. ceea ce face el nu are nevoie de cuvinte. doar de suflet. si ca sa ma adaptez si eu la societate, as mai adauga si de bani🙂 , dar ar suna urat in acest context, asa ca n-am sa spun.🙂
pauza a fost misto. desi am mers acolo usor sceptica, pentru ca ma asteptam ca toate fitzele de vedete sa-si faca aparitia, am avut surpriza extrem de placuta sa nu le vad fetele. nu pentru ca deja se lasa seara, ci pentru ca au avut decenta (sper eu) sa-si dea seama ca nu inteleg despre ce e vorba si sa faca orice altceva. iar m-am luat cu vorba! ziceam ca am avut surpriza extrem de placuta sa vad numai oameni frumosi. tineri de toate varstele (langa mine a stat o doamna care avea peste 50 de ani si care si-a luat notite! ), VII, cu reactii si creier. ar trebui facut zilnic acest eveniment ca sa ii vedem zilnic, sa invete sa aiba reactii puternice si sa schimbam impreuna ceva.
inainte sa iesim in pauza am cunoscut-o pe Sandra Ghitescu. a avut o prezentare si o prezenta excelente! m-am hotarat sa o caut sa ma joc cu ea. Prezentarea ei a fost despre joc ca metoda de autodezvoltare. Sandra, fereste-te de mine, ca daca nu te gasesc, o sa te bantui!🙂
Primul a fost Alexandru Tomescu. Violonistul. In persoana. Intr-o persoana carismatica, degajata, jucausa cu publicul. Povestea lui romaneasca este fascinanta si, mai mult decat atat, este studiu de caz. De un caz grav pozitiv de „uite ca se poate, na!”. Si se poate chiar si aici! Si m-am bucurat de-mi venea sa sar intr-un picior ca mi-a confirmat cineva, in persoana lui Alexandru, fara sa stie, desigur, ca nu-s singura dementa care gandeste asa.
Alexandru a fost prezentat de Ruxandra, care avea niste emotii la inceput de cred ca m-am uitat de un milion de ori sa imi dau seama daca si-a pus scutece. si avea si de ce. pornea pe un drum, despre care stia cum si-ar dori sa fie, dar nu stia cum avea sa fie. dar pentru ca ea si Alinax si toti cei din si din jurul Hydrei au crezut cu toata fiinta lor in acest proiect si i s-au dedicat mai mult decat %, iata ca a fost un mare succes, dupa umila mea parere.
Si daca cei mai multi dintre voi cei care cititi aceste randuri va intrebati daca am luat-o razna de tot si inventez, ei bine va ruinez speranta ca ati putea scapa de mine asa usor.
toata seara asta a fost extraordinar de frumoasa si plina din toate punctele de vedere datorita primei editii a TEX-x, adica editia de Romania a TED-ului.
si daca nu ma credeti ca a fost un succes, va mai spun atat: evenimentul a fost transmis live pe internet cu ajutorul celor de la acumlive.ro si a inregistrat cel mai mare numar de viewers: 2000.
O sa va spun unde puteti gasi inregistrarile. si daca vreti, am deschis o lista oficial – neoficiala de asteptare si inscrieri pentru urmatorul TED. aici, pe blog, pe mail, pe telefon.
Si asta pentru ca eu in seara asta am castigat enorm: am avut o seara m ai mult decat placuta, am invatat ca trebuie sa-ti asumi si riscuri, dar mai cu seama responasbilitati, am invatat ca esecul face parte din viata, dar te scuturi de praf si mergi mai departe, dar mai ales, am invatat ca atunci cand crezi cu toata fiinta in ceva, acel ceva nu poate fi decat un mare succes!
Bravo Hydra!

3 gânduri despre „o seara de exceptie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s