de ce am iubit Romania

mda…ma tot intreb…un prim factor ar fi familia in care am invatat sa iubesc tara asta si sa ma lupt asa cum pot si stiu pentru ea.

apoi, tot datorita parintilor si bunicilor mei, am iubit Romania pentru mitul lui Zamolxe si pentru minunile naturii, minuni in care, romanii, de-a lungul secolelor nu au avut decat interventii destructive, caci natura e lasata de Dumnezeu. Noi doar am fost norocosi sa o avem, dar suficient de imbecili sa o distrugem.

altfel…romanii sunt un popor de curve. au transformat dictaturile in mituri: stefan cel mare, tepes, mihai viteazul, ceausescu…toate, in esenta lor au fost doar conduceri dictatoriale. si curvasarenia se plateste dragilor. iata de ce avem pentru prima data in istorie un conducator lipsit de cel mai elementar simt patriotic, bun simt, decenta, inteligenta, coloana vertebrala.

in mine se da o lupta. imi iubesc tara, dar asta nu mai e tara mea.

ma doare fiecare celula din mine cand spun lucrurile astea.

m-am saturat de imbecili, de prosti, de curve, de manele, de impostori, de false vedete, de snobi, de aroganti, de filosofi de 2 bani, de falsi oameni cu „sange albastru” – in fapt niste degenerati genetic….

am obosit….si mi-e scarba

imi iubesc tara!

si ce sa fac? sa ies pe strazi si sa mitraliez? nu! ar fi o tampenie

imi iubesc tara si mi-e amar….

si atat…pache protopopescu

Anunțuri

2 gânduri despre „de ce am iubit Romania

  1. o iubesti pentru ca o iubesti. nu pentru ca te-a educat cineva s-o iubesti. si eu o iubesc. si de la curve avem de invatat ;)…in ianuarie mi-a trecut prin cap ca Romania e pe un drum initiatic…eu cred ca nu ne-am nascut aici intamplator.

    Apreciază

  2. nu o iubesc pentru ca o iubesc. o iubesc pentru ca am fost educata. sigur, iti respect opinia, dar a mea e un pic diferita si cu o puternica justificare.
    romania a fost pe drum initiatic pe vremea lui zamolxe. scuze, sunt un pic la supraplin cu atata spiritualitate, pseudospiritualitate si ascund dupa degetul spiritualitatii.
    vorba unei bune prietene: draga mea, imi iubesc tara, dar ies pe strada si ea ma scuipa in ochi.
    sigur e frumos sa visezi, e frumos sa te duci in spiritualitate, dar toti se refugiaza acolo in timp ce curatenia pe strazi se face prin munca fizica. ruptura asta de realitate ma sperie cumva. si ma intristeaza. sigur ca vreau sa am motive de bucurie, dar drumul e lung si nu mai pot bate campii.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s