marketingu’ si retelele sociale – like / dislike

Din start imi asum ca anumiti pretiosi se vor simti lezati. Nota: E PROBLEMA LOR!

Si acum sa incepem.

Marketingul, dragii mei, ca si publicitatea, au fost inventate cu mult inainte de ’89 si, ei bine, nu de un roman. Ca si roata dealtfel.

El, adica marketingul, se redimensioneaza in fiece secunda, pentru ca tine pasul cu societatea si schimbarile survenite (sociale, politice, economice, culturale etc).

De foarte multi ani, observ cu amaraciune cum in Ro nu se mai face marketing (nu ca s-ar fi facut vreodata la niveluri prea profesioniste), asa cum nici publicitate nu se mai face, desi premisele erau bune.

Totul e o lupta…a limbajului daca vreti. Oameni si companii in „safe mode”, care, din dorinta de a semnala ca au ceva activitate in ziua de leafa, cauta disperati pe net denumiri pompoase. Habar nu au ce inseamna, dar suna bine si asta impresioneaza. E semn ca le pasa, ca se implica. E semn ca sunt „tari”. E semn de curat mestesug de tampenie!

Cum ar fi, de exemplu, sa vorbeasca in termeni simpli, inteligibili de toata lumea, normal si firesc, fara aerul de corporatisti obositi, blazati sau mai stiu eu cum?!….Ei?….Pai ar fi rau. Ca termenii simpli nu ocupa atata spatiu, nu impresioneaza pe nimeni, „dau prost in engleza” si, mai cu seama nu ii fac sa para mai intelectuali. „Caci unele animale sunt mai egale decat altele”…

Functiile, pompos scrise altfel, ajung sa ocupe 2-3 randuri pe cartea de vizita, de te fac sa adormi pe scaun incercand sa descifrezi cu ce mama dracului se ocupa o tampa, cu fata de pisi reshapata de Dorobanti ori un dobitoc caruia daca ii desenezi un cerc pe hartie incep sa-i curga balele si intra in erectie spontana.

Te lasi pagubas si incerci sa ai o conversatie normala si civilizata. Esti dat dracu’ instantaneu. N-ai gadgeturi pe tine, nu vomiti cuvinte in engleza si in principiu esti cam dobitoc daca nu stii terminologia moderna.Nu esti in trend, vere, aia-i!

Esenta cuvintelor tale nici nu trece de paravanul urechilor lor nespalate de ceva vreme. Asta imi aminteste de epoca de glorie a Frantei cand, de la slujitor la rege, toti aveau paduchi sub peruci, dar altfel erau parfumatzi de numa’ numa’.

Alte vremuri, alte…mode….

Moda festivalurilor inca nu a disparut. Probabil ca ne lipsesc festivitatile de dinainte de 89, cu aplauze si, vorba lui Ionesco, „frecatul ridichei” la o adica, expresie traductibila prin beshteleala. Acadea de care au parte ai mai mici si mai pricajiti. Ca doara nu pretiosii de care vorbeam mai devreme!

Exceptiile confirma regula, dar costurile sunt mari si ma intreb, pana la urma, cat de justificate sunt. Oameni faini de marketing care ajung sa plece pe campii, oameni de publicitate care albesc sau mor inainte de vreme. De ce? Pentru ca populatia planetei creste, dar doza de prostie ramane constanta. Nici pe asta n-am inventat-o noi, macar. Dar o aplicam in practica zilnic.

Jos palaria in fata Oamenilor din ambele domenii care si-au luat la revedere de la corporatismul mioritic si, poate, cu atat mai mult, jos paria in fata acelor oameni care inca mai trag in jugul acesta cu CREDINTA ca, dovedind zilnic profesionalismul lor prin rezultate cuantficabile (si nu ma refer aici doar la bani), lucrurile se vor schimba. Eu una, simt nevoia sa va imbratisez pe toti acestia si cumva, sa va adun intr-un acelasi lor. Pentru ca si eu CRED ca lucrurile POT FI SCHIMBATE IN BINE!

Imi place Facebook-ul. M-am reconectat cu oameni din domeniul meu de activitate sau din domenii conexe de care nu mai stiam nimic de ceva vreme, am cunoscut oameni noi si faini, facem schimb de informatii, mai glumim, comentam, ne jucam si, din fericire, nu am uitat sa ne intalnim si in viata reala, cu mare drag si bucurie. Sa impartasim idei, idealuri, proiecte, puncte de vedere si chiar probleme. Si mai ales sa ne ajutam neconditionat unii pe altii atat profesional cat si uman.

Nu-mi place linkedin-ul. Pentru ca am senzatia ca romanii au inteles gresit. Pentru ca 90% dintre cei de acolo sunt „pretiosi”. Pentru ca au senzatia ca sunt geniali. Pentru ca scriu articole ca sa se auda vorbind si sa se mangaie pe crestet de cat de destepti sunt ei. Pentru ca posteaza comentarii la articole, fara ca macar sa le inteleaga. Da’ da bine la ceveu sa se vaza activitatea. Pentru ca putinii care fac si treaba buna pe acel site sunt inconjurati de o masa enorma de ineptii astfel incat, la un moment dat, ajungi sa obosesti sa primesti notificari pentru toate tampeniile si dezactivezi alerte, iesi din gurpurile in care iti placea sa fii membru pana de curand, pentru ca schimbul de informatii, pareri si idei era cel putin de bun simt. Pentru ca desi in alte tari acest site reprezinta o mina de aur pentru oamenii de HR si pentru ca noi nu avem decat rara avis in acest domeniu.

Should I translate this in English?….