D-apoi!…

Ai care ma stiti, ma stiti, asa ca n-am sa intru in detalii.
Ai care nu ma stiti, nu ma stiti, asa ca n-am sa intru in detalii. Pot numa’ sa va zic ca pentru mine viata este o permanenta sursa de descoperiri si experimente. Mostly pe propria mea persoana. Ca sa nu-mi aud vorbe in targ.
Asadar!
Cu ani in urma auzisem eu de unu din Republica Moldova, doctor IRUSOLOG. Mai sa fie! Dau pe google si nu gasesc eu mari informatii. Intru la idei. Da’ ca de obicei, zic sa-ncerc sa nu raman cu intrebari in cap.
Imi fac programare la om. Cercetez oareshce inainte. El trateaza numa’ cu plante. Atata. Si intreb daca omu are medicina de oameni si femei facuta si apoi alte chestii d-astea alternative. Sh-avea! Purcoi de diplome. Ma gandesc io ca prostu ca nu-mi dadea la socoteala, de ce mama dracului se stabilise el taman in Romania. Bai frate, IN ROMANIA?!!!!! Haida cu mine la control.
Ajung.
Farmacie naturista…d-asta…inca nu era asa exloziv trendul cu naturistele pe la noi. II bun zic, uite unu care se intoarce la legende. Pan’ sa intru la dom’ doctor, imi arunc ochii pe la cutiile de naturiste. Cum e ma sa te intrebe cineva: ei…si?…ce iei acum ca tratament? si tu sa-i raspunzi senin: dimineata o laba de urs, la pranz doua labe de urs si seara trei? Radeam de ma prabuseam in sinea mea.
Numai ca rasul mi-a disparut rapid cand am intrat in cabinet.
Cabinet e cam mult spus. Camaruta nu stiu daca avea mai mult de 3mp. O masa si un scaun. Doctoru, imbracat in halat si cu lampas de miner pe frunte. Hai bai ca o sa ma distrez.
Imi pune o mana ferma pe umar si ma aseaza pe scaun. Incepe a se uita in ochiu meu stang si a turui ca o moara stricata. Stai bre, dom’ doctor sa notez si io ceva ca mi s-a luat scrisu de pe ecran! Strig eu disperata de valmaseala de cuvinte cu un accent moldovenesc de-mi trezi toate invidiile in mine. Nu-tz trebui! Tzii minti! Aceeasi voce ferma, dar nu agresiva, m-a facut sa-mi piara pana si hazu interior si-am inceput sa casc ochii mai atent la ce zicea mon cher docteur.
Ramasei tzapana. Ca zicea nu numai ce am avut de cand muma m-o facut, da zicea d-alea de credeai ca da in bobi. Imi venea sa-l intreb necuviincioase deja. D-alea de job, de bani,de una de alta, deh…ca muierea proasta. Da ma abtzinui cu un efort suprem.
Sh-apoi ma trezii din transa cand scria el primu pas din tratament cum ca tre sa-mi diminueze activitatea cerebrala care e mult prea intensa.
N-am vrut sa-l lovesc ca ma uitai la el ca era scandura ca si mine si ca atare stia si el probabil cum ii sa ti otanjeasca doua oase uscate pisti fatza. Sh-apoi, macar noi intre noi scandurili sa nu ni-o trajiim la gioali.
Bre dom’ doctor, orice. Opreste-mi inima, opreste-mi ficatu, opreste-mi masina in drumu spre mare, da nu-mi opri bre creieru ca-i tot ce am, ma milogii eu cu ultima resursa.
Zambi. Hai ca are simtu humorului si ca atare nu ma ia la suturi in cur.
Imi ciufuli paru din crestet ca la copchii zvapaiati, imi dadu hartia si ma dadu afara din cabinet cu decret clar sa viu inapoi peste o luna.
Pe hartie numa hieroglife de parca-l nascu muma-sa in Egiptu antic nu alta.
Ma dusei la asistenta lui, o Matrioshka adevarata care n-avea simtu humorului, caci imi zise strepezit: cu dom’ doctuor nu si fac glumili istea!
Apoi…nah…lasai ochii in jos, ca copchilu prins ca copiaza si-i intinsei hartia cu hieroglifele.
Ea s-a luminat la fata. Io m-am intristat. Da eram si curioasa cum ii sa mai stea si creieru ista oleaca potolit si sa ma mai lasi in paci.
Si plecai c-o sarsanalutza di ceaiuri cari di cari mai di leac.
Bai si le luai! Cat urasc io ceaiurile, le luai de draci!
Pot sa va spun ca dupa o saptamana mi-a venit ideea sa merg la un control medical la o clinica medicala, de data asta organizata pe criterii stiintifice cum ar veni. Ca tineam minte la ce-mi zise moldoveanu ca as fi predispusa.
Si luara aia sanje din mine de nu credeam ca mai ajung vie acasa.
In paralel insa, luam si ceaiurile. Numa ierburi de care n-auzisem in viata mea. Am bagat in luna aia la furaje in mine de credeam ca o sa luminez ca licuriciul nu alta.
Dar dincolo de orice gluma, am inceput sa ma odihnesc ca oamenii. Nu ma aseza nici un ceai in cap, ci pur si simplu cand ma asezam in pat, fie ca stateam o jumatate de ora sau o noapte, reuseam sa dorm linistit, sa simt creierul odihnit si o stare generala mult mai buna. Probabil ca de atunci am ramas cu optimismul asta in mine.
Dupa vreo doua saptamani imi vin rezultatele de la analizele facute stiintific. Recunosc, am ramas cam muta sa descopar ca tot ce imi spusese moldoveanul meu era adevarat. Sigur ca medicii de la clinica mi-au oferit enshpe mii de retete, toate cu produsi de sinteza ai laboratoarelor cu nume fornaitoare de prin toata lumea asta si care ma faceau sa decartez poate mai bine de juma din salariul meu de atunci pe ele.
Asa ca am zis pas. M-am intors la medicul irusolog care m-a luat de cum am intrat: ei, ti-au validat testele medicale tot ce ti-am spus eu pana acum? Mai rusinata, mai cu ochii in pamant, i-am recunoscut omului adevarul.
Bine, atunci hai sa tratam cu plante, caci mai bun doctor ca natura nu-i niciunul.
Si-asa a fost. Si asa este si acum. Si nu trebuie neaparat sa ai ceva de tratat. Poti preveni chestii catre care ai predispozitii.
Neclaritatea mea este legata de ce poate omul ala a vada intr-un iris, de i se dezvaluie toate asa…ca si cum ar fi o oglinda….
Mi-am amitit sa va zic povestea asta pentru ca m-am trezit in seara asta uitandu-ma in oglida la toate liniutele si punctele din ochii mei.
Sh-atat…:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s