Mama = incredere

Eram in camera mea. In camera mea de copil su-pa-rat! Asa eram. Si trista. Mi-am intins mainile sa le vad una langa alta.

– Uite…de ce nu poti fi si tu la fel ca ea? i-am zis dreptei aratand catre stanga, cu ochii.

-…nu-mi raspunzi…si STII! stii ca ma faci de ras mereu si ca din cauza ta primesc observatii de la toata lumea!

Mana mea dreapta s-a intors si mirata si trista catre mine, dar pusa pe hartza.

– Cum te fac de ras? Eu…EU SUNT DREAPTA! Si dreapta, orice ar face, nu poate sa te faca de ras. E mana dreapta si gata!

si apoi, ascutindu-si glasul si mai tare ma intreaba pitzigaiat:

-zi, uite zi, daca ai curaj, cand te-am facut de ras?!!!

-Pai zic, na…ca poate intelegi ca nu mai putem fi prietene asa. Uite… stii cand a venit tanti X si eu am vrut sa ii arat cum am invatat sa crostetez…tii minte?

– da, imi raspunse dreapta, plina de lehamite…si ce?!

– pai cum…si ce? nu stii ca mi-a zis ca imi intorc mainile pe dos si ca ei i se intoarce stomacul pe dos cand ma vede, ca are senzatia ca imi rup mainile sau ca le intorc invers cand crosetez?

…dreapta s-a strambat un pic si a strambat si din nas.

– si la gradinita…deja ai uitat ca am luat perdaf si azi ca nu esti in stare sa tii corect creionul nici la scris si nici la desen?….

Bosumflata de-a dreptul, mana mea dreapta s-a intors cu spatele.

– Pentru ca tu o iubesti mai mult pe stanga si numai ea e sefa. Asa-ti trebuie!

– Va iubesc la fel pe amandoua, proasto! Doar ca ea face totul foarte usor pe cand tu parca ai inghitit noduri.

– Cum adica am inghitit noduri?

– Nush…am asa am auzit eu o vorba…

– Vezi ca si tu esti proasta la fel ca stanga ta? Se zice „a inghiti cu noduri!”

– Bine, atunci sa stii ca dau un decret!

-Nu e cred!

-Ba sa crezi! De maine tu esti STANGA!

Mana mea dreapta s-a speriat si a inceput sa planga. Am lasat-o in pace. Dar nici una nici doua, a inceput sa o bata pe stanga. Stanga incerca sa ii explice ca ar putea sa exerseze si sa fie la fel de harnica si, asa, vor fi amandoua la fel.

Exact cand dreapta o batea pe stanga, a intrat mama in camera mea de copil trist.

– Ce se intampla?

Am izbucnit in plans si i-am sarit in brate. Cu sughituri i-am povestit toata tarasenia, iar mama a ascultat in liniste, stergandu-mi lacrimile din timp in timp si mangaindu-ma pe cap.

– Uite..zice mama…tu ai incredere in mine?

Am facut ochii mari. Pai asta e lema. Am raspuns intr-un tarziu, fornaind din nas

– Ihi!!! Normal. De ce?

– Atunci facem asa: daca eu iti voi spune ca ceva e gresit, atunci chiar inseamna ca e gresit. Altfel, oricine ti-ar spune ca faci ceva gresit, nu zici nimic, nu te apuci sa te batzi iar, ci vii la mine si lamurim daca persoana aceea are dreptate.

si apoi zambind cum stia ea…

-… dar sa tii minte ca atunci cand simti cu tot sufletul ca ai facut ceva bun si frumos si corect, atunci acel lucru nu are cum sa fie gresit, chiar daca tu il faci complet diferit fata de toata lumea. Poate esti tu mai altfel. Si nu, mana ta stanga nu are cum sa fie dreapta. Insa fiecare dintre mainile tale stie sa faca ceva, iar tu trebuie doar sa descoperi ce stie fiecare sa faca cel mai bine.

Lectie de viata? Lectie de management?

Doar o alta amintire faina a mea din care fiecare intelege ce vrea, ia ce-i trebuie si, mai ales simte cat poate! 🙂