M-am trezit…

aa-friends-2

…intr-un mediu si intr-un secol suprasaturat de mirosul culorii maro (culoare pe care btw o urasc organic in acest context), de foarte putina vreme (adica de  cativa ani incoace…si aia extrem de putini) descopar oameni fani.

Nu le-am oferit nimic. Nu i-am ajutat cu nimic. Nici macar nu m-am straduit sa le fiu simpatica. Ma simt prost. Nu proasta. Prost pur si simplu. Complet si rotund. Ca atare ma simt vinovata. Mereu ma simt datoare fata de oameni, chiar si in situatii in care nu e cazul. Asa sunt construita. Nu stiu sa primesc. Eu stiu sa dau. Da, asta stiu cu adevarat cel mai bine. De cand primesc, ma simt vinovata. Vinovata ca, desi ma bucur ca un copil, nu stiu cum sa-mi expim bucuria sa o simta si ei. Vinovata ca, poate, eu nu sunt in stare sa ofer inapoi ceea ce imi ofera ei mie.

Asa ca de fiecare data, chiar si cand nu e cazul, imi pun sufletul in mainile lor, ca semn de multumire, caci ma impiedic (paradoxal) in cuvinte.

Ce ma bucura e ca atunci cand nu e cazul, imi iau imediat lepse. Le iau, le tin in palme, le adulmec si le observ pe toate partile si rad. De prostia mea, evident. Oricat de scump as plati-o. Eu ma bucur.

Cand este cazul insa, imi pun sufletul neconditionat in palmele lor si-i invit sa-si ia cat doresc. Eu simt un mare castig din asta. Poate cuvintele mele sunt prea mici. As cam sti sa iti indic niste intelectuali rasati care ar face adevarate pledoarii din asta. E treaba lor.

Si stii ce ma bucura cel mai tare? Atunci cand cei carora in palmele carora imi pun sufletul simt si se servesc. E ca ora de ceai la englezi. Elegant si rafinat. E frumos tare! Si eu ma bucur atunci si mai mult.

Unii mi-ar spune ca asta e nebunie curata. Mi-o asum! Si e frumos si curat si rotund si plin de soare.

Sunt un om foarte bogat. Extrem de bogat. Nu joc teatru. Chiar e adevarat. Dar am invatat sa nu mai impart bogatia mea cu oricine, oricum si oricand. Mi-am luat lectii foarte dure de la viata si asta e una dintre lectiile cu care am ramas.

Am un frate fabulos. Inteligenta si bunul lui simt ma scot de foarte multe ori din minti. Inteligenta lui pentru ca-mi arata mie cat de proasta sunt si asta ma motorizeaza, bunul lui simt pentru ca de multe ori eu, cu bunul meu simt dau cu nesimtire la o parte multe lucruri ca sa am de ce sa am procese de constiinta mai apoi🙂

Am cativa prieteni adevarati. Dupa cum ziceam, nu-i numar, ci, pur si simplu ii multumesc lui Dumnezeu ca ii am. Culmea stii care e? Ca regret ca mi-am dat seama tarziu de asta si ca eu, pentru ei, nu consider ca am facut lucruri importante, pe cand ei pentru mine, DA! Asa simt eu. Nu le zic nimic sa nu le creasca coarne, dar de fiecare data ma asez in genunchi in fata lor si le multumesc, stand asa, cu capul plecat, nu in umilinta, ci in smerenie, in interiorul meu si, sper cu tot sufletul, sa simta asta.

Am un caine care nu stiu cum ma suporta. Eu una, sa fiu in locul lui, m-as fi muscat de carotida demult.

Am….ce mai am?!….Am…SURPRIZA. Am invatat (greu, dar am invatat multumita Andreei) sa nu mai fiu control freak si sa las surpriza sa-si faca loc in viata mea, sa o plac si sa ma bucur de ea. Si crede-ma, Andreea chiar a avut de luptat cu mine tema asta. Ajunsesem la performanta de a-mi controla visele si de a le interpreta in stare de somn ca sa-mi dau verdicte foarte dure. Ajunsesem la un control al corpului (baletul m-a ajutat mult oricum, dar acum ma refer la un alt fel de control) cum nu-si poate imagina nimeni. Ajunsesem….dar ce conteaza „performantele” la care ajunsesem? Andreea a (re)aparut intr-o zi in viata mea si mi-a zis „let it go”. Rabdarea ei cu mine eu, sincer vorbind, nu stiu cum poate fi rasplatita. Si intelepciunea de a ma lasa sa bat campii, reusind sa puna punctul pe „i” astfel incat sa ma reduca la tacere absoluta si dusa mult interior, unde am reusit sa ma reintalnesc cu mine, cea pe care o anihilasem prin acel control dement.

Asa, dupa o perioada mi-am permis sa fiu doar om. Si datorita ei, imi permit acest lux si acum. Si sa ma doara mai mult in cot despre ce cred altii si mai mult despre ce cred eu. Si datorita acestui lucru, am reusit sa revin la mine. Inca mai sunt intoleranta cu mine. Si cu altii, dar mai mult cu mine. Dar eu, in fata mea, fara sa ma mint si fara sa exagerez, simt evolutia si asta e o bucurie in plus.

Mai tarziu l-am intalnit pe Mihai. Mihai e un personaj. Uneori imi vine sa-l iau la palme, dar nu o fac pentru ca ii admir mintea logica si clara.🙂 Mihai a reusit sa ma ajute sa ma calmez. Da, sunt o temperamentala. Nu m-a calmat in sensul ca am devenit o legumicola. A reusit sa-mi indrume pasii, tot cu multa rabdare, catre identificarea unor aspecte interesante, dincolo de limitele observatiei mele dure. Si a mai reusit ceva. Sa ma faca sa rad pe bune. Asta chiar nu mai facusem demult. Dupa aceea am descoperit idei comune si am mers pe ele si am descoperit ca lumea pe care doar o visam (a art terapiei) e mai la indemana decat credeam. Si face bine!

Été ça am uitat de la ce pornisem, dar nici nu recitesc (ca de obicei) ce am scris, pentru ca amintirile mele recente sunt luminoase si vesele.

Stii ca scriam la un moment dat ca totul vine din cap? Ei bine, aici trebuie sa-i multumesc lui Misu (care e gagica btw). Este singura persoana care a reusit sa ma urneasca din loc sa scriu. Si o fac, iti spun pe cuvant. Cu pixul pe hartie! Doamne cat de bine ma simt redescoperind hartia si sentimentul literelor scrise de mana. Totul devine fluid acum. Si din nou ma bucur.

Oricum….nici nu e important de la ce pornisem. Acum te-ai prins de ce sunt atat de bogata si atat de bucuroasa?!

Incearca si tu! E suficient prin a incepe sa nu te mai minti. Indiferent ca vorbim de business sau viata personala. Primul pas e sa nu te mai scalzi in minciuna! Da, chiar si aia cu gandirea pozitiva impusa e tot o minciuna! Opreste-te! Atat e suficient pentru primul pas!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s