Inzapezeala tura 2. La a 3-a ma razbun

Ca tot se intampla din nou, o sa va spun ca zilele astea n-am avut chef, pur si simplu sa scriu nimic. Nici macar prostii. Am avut chef sa tac.

Da’ nu pot sa nu va spun ca asta noapte dupa ce am adormit ca plavanul pe canapea si am dormit in ghionturi, din simplul fapt ca imi era lene sa ma duc pana in dormitor, o mare bucata de noapte, adica pana in momentul in care m-am impacat cu ideea ca-s prea lenesa sa-mi misc fundul. Dupa aia am avut vise faine.

Asa se face ca am visat ca trebuia sa organizez pentru un client, un concert cu Madona, desi mie nu-mi place ce canta doamna asta, insa o admir ca profesionist.

Cum se face nu stiu, da era exact vremea de azi. Si tot nu stiu cum se face da’ firma pt care faceam evenimentul era firma la care lucreaza frate-miu. Asa ca a venit si el. Si Madonei i se pusese pata pe el. Si eu ma uitam stramb.

Si pentru ca era frig am facut niste carnati d’ai nostri, cu muraturi si am mancat pe o margine de trotuar, stand in fund pe bordura, Madona, frate-miu si eu.

Si dupa aia m-am gandit ca trebuie sa iau masina sa merg undeva. Doar ca am observat ca vecinii mei imi luasera masina pe sus si o mutasera ca sa ma dezapezeasca. Ce frumos! Macar in in ceasul al doishpelea au demonstrat si ei ca sunt niste barbati educati! Si m-am bucurat de gestul lor.

Doar ca am descoperit ca peste masina mea cazuse o creanga imensa si sparsese plafonul masinii. Si eu m-am speriat ca deh, era masina de la job si ma gandeam sa nu creada aia ca am facut eu ceva intentionat.

M-a busit rasul: hai ma! cum sa creada asa ceva? Tu vezi ce speriata de bombe esti? Da vad si ma uit la creanga aia nefireasca. Pentru ca era verdele cel mai verde, asa cum doar vara poate arata o creanga ca aia. Si cum sparsese ea plafonul masinii, ca si cum vazuse ca masina mea era plina de ghivece goale pe care le adunasem nu stiu de pe unde ca sa imi pun plantutele mele.

Si tot nu-mi iesea din cap o faza: ma, io dau cu Madona de pamant, cat o fi ea de vedeta, ca frate-miu ii om serios si mai e si foarte insurat!

Si dupa aia m-am trezit si am realizat ca acea creanga din vis era, de fapt, Dioda, care iar se urcase in pat fara sa aiba voie si se asezase foarte confortabil pe spatele meu, de unde si plafonul spart al masinii, iar eu eram asa bine infasurata in pilota ca nu ma puteam misca nicicum….si mai era si 7 dimineata….

Cu Madona inca nu m-am lamurit, da’ va tin la curent. 🙂

Anunțuri

8 gânduri despre „Inzapezeala tura 2. La a 3-a ma razbun

  1. Deci nu doar eu am niste vise asa aiurite? De vreo cateva ori am zis ca devine musai sa trec pe la vreun psiholog sau psihiatru, pana nu incep sa aud si voci.
    De curiozitate, cate kile are Dioda? 😀

    Apreciază

  2. am sa incep cu intrebarea ta finala: Dioda are ca la patruj de kile asa…la ochi ca nu l-am mai cantarit de vreo 5 luni. timp in care a fost ceva mai sedentar, ca pe frigul asta sta in casa si impleteste sosete de lana. atata ca nu stiu pe unde le ascunde, ca nu le gasesc nicaieri. nici pe ale mele, dar asta e alta poveste. 🙂
    in privinta viselor, te asigur ca esti mai normala decat prevede legea, asa ca poti sta foarte linistita. iar in clubul nostru micut de aici, esti in suguranta sa le povestesti!
    pe aici mai gasesti vise pe care le-am mai povestit. nu-s toate haioase si regret ca nu le-am povestit pe toate, dar o sa ma straduiesc sa fiu mai putin lenesa la scris.
    cat despre voci io zic a nu ai ingrijorari decat daca o sa te puna sa faca lucruri hai sa le zicem ciudate. spre referinta:
    prima mea pacienta cu manifestarile astea, suferea de schizofrenie paranoida si auzea mereu voci care ii ziceau sa de apa la ratze. asta pana cand, intr-o buna zi a inundat toata sectia, dupa ce a infundat absolut toate scurgerile de la baie, a dat drumul la toate robinetele si apoi a umplut si sticle cu apa si dadea apa la ratze pe culoare. asta pana cand a ajuns in dreptul unui salon unde dormea o baba, cu fata in sus si sforaind infiorator. fapt pentru care asta s-a dus si i-a infundat o sticla de 2 l cu apa in gura.
    asa ca dupa aia, toata noaptea am resuscitat baba, am sedat datatoarea de apa la rate si am adunat apa care tindea sa devina „bazinoar”.
    data viitoare va povestesc despre alt caz.
    pana atunci insa, sa ne bucuram de vorba mea care va dainui peste veacuri: la romani paranoia nu e o boala, e o stare de spirit. 😀

    Apreciază

  3. pai asta cu tacutul e un exercitiu pe care il fac de multi ani. de restu ii asasinez pe toti cu cat povestesc. si apoi zi si tu daca nu-s misto povestile mele! 🙂
    si inca ceva: daca nu as tacea deloc nu ar putea exista nici aceste povesti. think about it! 😀

    Apreciază

  4. Aaaaaaa!!!! Am uitat sa va spun si ca azi mi-a cazut poarta. La propriu. Asa ca pot sa afirm, fara nici un dubiu ca ma uit ca bou’ la poarta noua. Nou cazuta, asa…
    De bine de rau am avut noroc cu un nene ca a prins-o in timp util ca zdrente ma faceam. Apoi am proptit-o sa stea de o parere si sa para in regula. Oricum pe vremea asta nu se poate face nimic. Da si sa ies imi e cam teama….Cred ca iar sun pe la taxi sa treaca un nene sofer sa imi cumpere o paine.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s