O zi de marti care imi da emotii de pe acum

Dragilor am emotii de nu ma opresc din tremurat. Si asta e de foarte bine. La mine, mereu, emotiile sunt de bine. Asta ca sa stiti. 🙂

Am primit acum cateva zile o invitatie care m-a surprins intr-un mod foarte placut, mai ales ca nu stiu de unde ma cunosc oamenii aceia si ce anume i-a determinat sa ma invite. Nu pun nici o intrebare si nu incerc sa aflu. Mi-e bine cu intamplarea asta pur si simplu.

Intr-o buna zi, un profesor din Braila s-a gandit ca elevii de liceu din oras ar putea fi influentati de oameni care au deja o cariera intr-un anume domeniu. Nu stiu prin cate locuri a prezentat ideea, dar stiu sigur ca sunt foarte fericita ca i-a gasit pe cei de la Chelgate Public Affairs&  Public Relations care au pus in practica acest proiect frumos.

Pana azi nici nu am stiut ca e vorba de o initiativa braileana si, sigur, multi vor avea surprize cand ma voi prezenta, va jur ca am ochii in lacrimi cand va scriu, astfel:

– Sunt Virginia Ioan si am absolvit COLEGIUL NATIONAL NICOLAE BALCESCU DIN BRAILA.

Brusc toti mentorii mei sunt acum cu mine si nu va pot spune cata iubire simt fata de ei si cat de dragi imi sunt si ca, da si ei au avut o contributie fantastica la omul care sunt eu acum. Cei care ati mai citit cate ceva de pe blog stiti deja ca am mai spus si o sa o spun pana la moarte: eu nu am avut profesori! eu am avut MENTORI!

Asadar, sunt invitata la Colegiul National Tudor Vianu, marti, sa le vorbesc elevilor despre cariera mea in comunicare si despre cum e.

As putea sa le spun un singur cuvant si sa plec din fata lor: PASIUNE.

Dar va trebui sa intru in detalii.

Pentru ca nu e o simpla pasiune. E acel foc care te mistuie, te recompune si te distruge, e acel ceva de care vrei sa scapi la un moment dat, satul aparent, dar fara de care nu poti sa traiesti.

Este VIATA MEA. Nu stiu sa exist pentru altceva si daca ar fi sa-mi iau viata de la capat nu as alege decat asta. Am incercat! Ohoooo sa nu credeti ca nu am incercat!!!!

Pana la urma, in viata, poti face absolut tot ce iti pui in minte. Eu mi-am demonstrat mie de nenumarate ori asta. Doar barierele mentale te pot opri sau incetini, dar pe mine nici macar acelea nu m-au oprit.

Mama avea o vorba (dintre milioanele de vorbe pe care le avea Ingerul meu): „nu exista nu pot, exista doar nu vreau”. Sigur ca mereu ne amintim tarziu vorbele parintilor. De aceea cand am realizat anumite lucruri am si inceput sa fiu mai specifica.

Nu mai departe de saptamana trecuta mi s-a cerut sa fac ceva si am raspuns simplu: nu vreau. Pot, dar nu vreau. Am fost intrebata de ce. Am raspuns un pic mai complicat: pentru ca eu consider ca respectandu-mi meseria ma respect pe mine.

Da, stiu, sunt incomoda. Pentru ca indiferent de situatie imi pastrez coloana vertebrala, am bun simt si respect doar ceea ce consider eu ca trebuie respectat si, mai cu seama spun lucrurilor pe nume, fara false menajamente. Mai stiu si ca asta ma costa scump.

Si mai stiu ceva: ca voi incerca sa transmit acelor copii valorile in care cred cu toata fiinta mea si ca a citi o carte de pe tarabe nu inseama a sti o meserie, ca a invata cotinuu e o stare permanenta nu un moment, ca nu exista limite, ca bunul simt este cel de la care pornim si cel la care ne intoarcem mereu, ca e important sa te poti uita drept in ochii oamenilor si mai ales in proprii ochi si multe altele.

Mi-e groaza doar ca daca ma pornesc, nu ma opreste nimeni dupa 20 de minute de speech, cat sunt eu programata sa zic lucruri 😉

Va rog sa fiti cu sufletul alaturi de mine marti, pentru ca eu stiu ca va voi purta cu mine, mai ales atunci, pentru ca fiecare dintre voi sunteti minunati si exemple pentru acesti copii.

Pana atunci, multumesc Chelgate Public Affairs&  Public Relations pentru ca ati reusit sa ma faceti foarte fericita!

 

P.S. Jur ca oamenii astia nu stiu ca am scris despre ei si ca nu, alora mai carcotasi, le spun cu mana pe inima, ca asta nu e un post „piaristic”, mai ales ca URASC alaturarea termenului PR cu numele meu!!!!!!

Anunțuri

5 gânduri despre „O zi de marti care imi da emotii de pe acum

  1. orice incercare vine de la Dumnezeu spre binele tau. Nu ai de ce sa-ti faci griji, pentru ca nu esti singura, dupa cum bine ai spus.

    Apreciază

  2. @ Victoria: azi e! 🙂 Multumesc pentru ganduri! Deja tremur din toate madularele! :)) E de bine. Nu mi-am facut nici un plan, nu m-am pregatit cu nimic. Vreau sa ma uit in ochii lor, vreau sa ii simt si sa vorbesc pe baza a ceea ce imi dau ei mie, ca energie 🙂 Frumoase sunt emotiile astea!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s