Un film…de weekend

ce-que-le-jour-doit-a-la-nuit-wallpaper_412469_47608

ce-que-le-jour-doit-a-la-nuit-wallpaper_412469_47608

Filmele si cartile ne ating functie de moment, de stare, de etapa pe care o parcurgem, ori cel putin asa e in cazul meu.

Sunt carti pe care le citesc din prima, altele la care ma chinui si pe care le abandonez. Niciodata de tot. Stiu ca la momentul potrivit ele imi vor „sari” in maini si le voi citi…Asa e si cu filmele.

In seara asta m-a atins un film. Sincera sa fiu, in ultima perioada n-am stare pentru absolut nimic. S-au intamplat prea multe lucruri grele si, chiar daca nu imi place sa recunosc, am fost cam depasita de situatie. Ma rog, depasita de tot, ca sa fiu extrem de sincera pana la capat…

Eram pe undeva convinsa ca nu voi putea privi pana la capat filmul asta si am facut-o. Am fost surpinsa. Mi-a fost greu. In mine a atins zone sensibile…

Dincolo de asta, ca sa incep cu partea tehnica, am apreciat culorile si lumina, unghiurile de filmare, muzica si costumele si jocul unor actori. 

Multi dintre voi probabil il veti considera un film de weekend, insa acelora care inca mai stiti un dram de limba franceza, va recomand sa il vedeti fara subtitrare. Poate de asta vi-l recomand sa il vedeti in aceasta zi de duminica.

Este vorba despre mandrie. Despre mandria sinonima cu prostia de a-ti ruina viata si, cum actiunile sau non-actiunile noastre ii afecteaza si pe cei din jurul nostru; ecuatia e simpla pana la urma. 

Sigur avem de-a face si cu o pagina de istorie (romantata desigur si restransa la o mica zona din Algeria), dar asta e planul secundar care sustine evenimentele din prim plan. 

Impachetat sub forma unei povesti de dragoste, filmul te face sa extrapolezi si sa te gandesti…ori poate de la o varsta incolo incepi sa te gandesti altfel…desigur, daca in tine a mai ramas vreo farama de umanitate…

Incerc din rasputeri sa nu va dezvalui nimic, tocmai pentru a va face sa il vedeti. Alegerea e a voastra. Si non-alegerea la fel😉

Pana la urma, vechiul proverb care spune ca suntem suma alegerilor pe care le facem sau nu le facem in viata, e adevarat.

Despre film cred ca un mai am un detaliu de mentionat. Nu cred ca exista vreo generatie din istoria umanitatii, care sa nu-si fi spus „eu nu seman cu parintii mei” si totusi, lucrul asta, fara sa ne dam seama, se intampla. Dummnezeu are simtul umorului si, cu toate ca ne face sa mostenim caracterele genetice pe invers (adica fetele mostenesc caracterele genetice pe linie paterna si baietii – pe linie materna), totusi, in devenirea noastra, alegem subconstient sa fim ca mamele noastre (pentru femei) si ca tatii nostri ( pentru barbati). Desigur, fiecare dezvoltand povestea noastra de viata, insa „coloana vertebrala” a povestii este fix aceeasi. Fie ca ne place sau nu.

Si, daca realizam asta, putem schimba lucrurile, desigur daca vrem. Alegere….non alegere…

Aici gasiti informatii superficiale despre film, caci, daca nu e Hollywood…in fine…: http://www.imdb.com/title/tt1934205/plotsummary?ref_=tt_ov_pl

iar aici gasiti filmul: http://filmehd.net/ce-que-le-jour-doit-a-la-nuit-ceea-ce-ziua-datoreaza-noptii-2012-filme-online.html

Va recomand sa porniti din server 1 si apoi sa puneti pe pauza pana se incarca tot.

Cum am mai spus, daca nu aveti chef de gandire, luati-l ca pe o poveste de weekend, cu imagini frumoase. Merge si asa. E ca si cum v-ati reintoarce la cartile de colorat. 

 

 

Un gând despre „Un film…de weekend

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s