Simplu

Mama avea un talent remarcabil de povestitor. Asa se face ca atunci cand am crescut mai maricica o rugam sa imi povesteasca lucruri pe care nu aveam cum sa le tin minte si adoram sa ma tavalesc (la propriu) pe jos de ras.

Cateodata intrata tata brusc peste noi si mie imi ingheta rasul. Tata avea un talent incredibil sa faca misto de mine fiind extrem de serios, astfel incat, fara sa ma prind ii ziceam de toate nefacutele. Nu dupa multa vreme, se punea si el pe povestit si da-i si razi. Se zguduia blocul nu alta.

im_just_me_simple_as_thatAzi am trait o astfel de zi, dar in alt sens. Cristina a crescut, e o tanara independenta, extrem (pe bune, chiar e la modul extrem) de echilibrata si de inteligenta (ma rog, in epoca asta nu cred ca mai e asa vreun mare asset, mais…en fin…)

Eu savurez fiecare secunda cu ea, chiar daca ei nu ii spun asta. Ca nu trebuie sa stie copilul chiar tot, pana la urma, nu?!!!

Nu ma port niciodata calculat cu ea. Nici nu cred ca as putea. Fac fix ce si cum imi vine. Ma rog…cred ca ea s-a obisnuit cu mine mai greu, dar asta o sa fie, probabil, candva, povestea ei🙂

….si, cumva, azi am fost in rolul mamei mele. Adica „bunixa”.😀

Ca in fiecare zi, casa noastra a rasunat de rasete. Ma, dincolo de frumusete in sine, e terapie curata sa razi cu copilul asta!

Azi am ras de idealul ei de cand avea aproape 4 ani, ideal la care eu am suferit prima criza de isterie din viata mea. Abia azi i-am povestit totul.

Stateam noi de vorba. Serios, cum altfel?!!! Cu copiii nu discuti decat serios si matur ca altfel te iau de pacalici. Nu ai cum sa fii decat sincer si deschis. E o treaba cu copiii astia!

Pe vremea aia nu-mi zicea „tuși”. Imi zicea la inceput „maiaia” si mai apoi „viiiiiginiiiiiiiaaaaaaaa” – lalait ca un cantec.

Revenind, avea aproape 4 ani. Incerca sa inteleaga multe si era mult prea inteleapta pentru varsta ei, asa ca discutia m-a socat:

– Ce vrei sa-ti cumpar cadou? – nu era nici o sarbatoare, ne jucam…

Se uita lung la mine, cu ochii cat cepele (aka cat jumatate de fata), de un albastru intens si curat ca si acum, duce un degetel la barbie.

– Staaaaaaiiiiii, ma ghindesc!

– Ghindește-te, da’ io cred ca e mai bine sa te gândești!

– Eiiiiii……vvvvreeeeaaaaauuuuu…

…si iar se gandeste o multime. Nimic din lumea asta nu ma pregatise pentru ce avea sa urmeze.

– Asa….ce vrei?

Se mai gandeste putin, isi da jos degetul de la barbie si arata cu el in aer:

– Vreau sa-mi cumperi costumatie ca’a lu’ Andre, ca io, cand o sa fiu in clasa a IV-a o sa-mi fac trupa si o sa cant la televizor.

Lasa faptul ca ma mosteneste in materie de voce. Genocid adica! Ma, da’ Andre?!!!!!!

Zic sa nu reactionez prost si caut idei in capul meu despre cum „trebuie” sa reactioneze oamenii mari. Nu gasesc nimic si ma straduiesc sa ma adaptez.

– Cristinaaaa, dar tu de cand asculti muzica din asta?

Isi duce amenintator degetul la barbie. Nu e bine. Am dat cu batul in balta! Sa vezi ce-mi iau de la frate-miu! Bai, nu stiu daca tata a fost „tata uliu”, da’ frate-miu sigur e!

– Eeeeeeiiiii….demult….de cand eram eu mica!

Bang! Aproape 4 ani! La noi in casa se ascultau, in ordinea numerelor de pe tricou: muzica clasica, jazz, bluess, rock, tango si vals si, la petreceri romante si muzica lautareasca foarte veche inca de pe vremea aia.😀

De unde pusca mea asculta copilul Andre?!!!!

N-am inteles niciodata. Cert e ca i-am luat a doua zi o fusta scurta si m-am scos.

Ce nu stie ea e ce urlete i-am tras bietei mama la telefon, ca o descreierata ce ma aflam, inebunita de ideea ca acest copil ar putea sa fie pe linia aia proasta.

N-a fost pe linia aia proasta. A ales alta linie proasta. A fost in clasa de copii supradotati, dupa aia, ca se plictisea, prin clasa a IV-a s-a dus de capul ei la alta scoala la un concurs international de matematica unde a rupt, mai tarziu a fost in lotul national de fizica, pana la terminarea liceului avusese deja doua burse – una la Universitatea din Cordoba si una la nu stiu ce universitate din Suedia, dupa care a intrat prima la facultate si pana in momentul asta se mentine intre primii 5 pe tot ASE-ul. Total gresita si copila asta!…Uneori imi vine sa ii fac lobotomie in somn. Frumoasa e, proasta mai trebuie sa o fac si e ce tebuie pentru societatea asta. Nasol e ca io-s sadica si o s=o las asa, cu creierul in capul ei, sa vada si ea cum e! :))

Desi stie povestea, rade si azi de se tavaleste. Regret sincer ca nu mai e si mama pe aici, ca sigur facea pe ea, la propriu.  Rad si eu. Mi-e bine in suflet! Lumea si viata de afara nu ne ating. Tot ea spune

– Tu vezi ce fain e la noi acasa?

Si ma simt mandra ca fac parte din „la noi acasa”. Nu doar mandra…nici nu stiu cum sa spun…asa ca spun simplu – imi vine sa fac pe mine de emotie. Ma abtin, ca o ard doamna si in casa. In fine..

Azi i-am povestit si de primele ei „doua dragoste” – colegul ei de olita si Iusti care a facut-o vedeta de la aproape 4 ani.

Si din nou am ras mult si frumos.

Doua lucruri mi-au ramas in concluziile zilei de azi:

1. Cand o fi sa crap, sa fie repede si sa rad in hohote.

2. Indiferent de cum e viata, cum e ziua, va doresc sa reusiti ceea ce reusim noi – sa ne desprindem de tot si sa radem in hohote, din toata inima, sa va faceti viata frumoasa cel putin la fel ca noi! Atunci abia o sa reusiti sa va deschideti sufletele si o sa vedeti cat de faina e viata!

3. Nu va ganditi nici macar o secunda „cum sa fiti spontani”. Pur si simplu fiti voi insiva, asa cum va vine. E atat de aducatoare de frumos starea asta, cum nici nu va imaginati. E aproape 2, ea doarme, eu nu. I-am pus pasta de dinti pe clanta de la usa baii. Sper sa nu uit pana dimineata si sa o las pe ea prima.😀

PS: maine o sa caut poza cu ea cu degetul la barbie si o sa o postez aici, asa ca si daca ati citit deja, mai intrati din cand in cand prin sufragerie, ca postez si tabloul cu zana.😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s