Sa Boboteze la alta masa!

Patriarhul-Daniel

Dupa cum v-am mai spus, nu provin dintr-o familie cu origini tocmai „sanatoase”, asta daca ar fi sa ma iau dupa regimul comunist. Istorie lunga pe care o s-o povestesc altadata.

Ideea e ca nu am fost crescuta in cultul mersului la biserica. Am fost invatata ca Dumnezeu e in suflet si in tot ceea ce ma inconjoara, ca nu e o fiinta tangibila, ci e tot ceea ce face ca propria mea fiinta sa evolueze si sa aprecieze tot ce e mai frumos si mai bun in viata si multe alte lucruri bune si utile. Din nou nu intru in detalii ca n-am chef. Asta nu e o poveste romantica.

Povestile si felul in care am fost crescuta au fost si ca sa nu pun intrebari de tipul „dar noi de ce nu mergem la biserica?”.

…dar stiam ca atunci cand venea preotul cu boboteaza mama ii deschidea mereu usa, ca aveam in familie si printre prieteni – preoti. Nu toti adevarati. Unii erau doar popi. De aici poate si scarba mea infinita fata de popi.

…dar si preotii adevarati, aia putini pe care am avut ocazia sa ii cunosc, erau printre cei mai minunati oameni….

Povesti si mai bune si mai putin bune am o gramada.

Azi o sa va zic povestea legata de casa in care locuiesc (inca).

Acu 3 ani se face ca eram in prejma Bobotezei si bate cineva la poarta. Ma ridic buimaca din pat si ies sa intreb cine e.

– Popa, cu Boboteaza – mi se raspunde.

Ar fi trebuit sa mi se aprinda un beculet, dar la mine in cap, inainte de cafea, e intuneric total, „mai total” decat penele de curent pe care le serveste Enelul. Creierul meu nu are decat un singur lucru de spus:

– Madam, ai doar 50 de lei cash in casa si aia sunt intr-o singura bancnota.

Aia e, ma arunc in textile, inchid cainele si deschid poarta.

Un…popa…imi face scanul de sus pana jos si invers. Jur ca in ziua aia pusesem toate textilele pe mine! Chiar si asa nu par sa fi trecut testul, caci isi suge dintii usor scarbit de ce vede…nah…ma imbracasem in trening, ca era cam frigut….

Ma da la o parte cu un singur deget si semn princiar de „da-te, ca-mi iei privelistea” si paseste ceremonios in bucatarie. (Ca in casa in care stau io se intra ca la prosti – prin bucatarie.)

Scoate festeleul si pana sa ma dumiresc eu stropeste in aer balmajeste ceva in maxim 2.5 secunde (credeti-ma ca a lucra in advertising inseamna inclusiv sa poti evalua in secunde cat dureaza sa zici ‘mne ajuta, amin!, iar mie mi-a ramas deformatia asta profesionala, chiar daca nu ma am decat vag tangente cu domeniul) si iese.

Io stam ca prostanul afara neintelegand nimic. La mine acasa, cand venea Parintele cu Boboteaza, intra in toata casa, zicea multe vorbe, apoi ne binecuvanta pe toti cei prezenti si pleca, ce sa vezi, fara sa ceara nici un ban. Cu Bucurestiul, m-am dumirit, totul e pe bani. Pana si omenia. D-aia, zic, stateam eu ca prostanul afara, ca nu apucasem sa intru dupa popa si mai si tineam banii in mana, rebegita de frig.

In drum spre poarta, popa imi arunca din aer

– Eu nu pun mana pe bani, da-i diaconului!

Mi-a venit sa-i zic vorbe spurcate pe modelul „da’ de ce, parinte, ca ma futui cinstit pentru banii aia, nu muncii ca animalul 18 ore pe zi ca sa vina un bou ca tine si sa ma ia de proasta”, dar din nou, din cauza educatiei, am tinut vorbele alea la nivel de gand, chiar daca si in ziua de azi ma simt vinovata ca nu l-am luat la ștangă.

Altfel, lucru bun, caci dracii mei de atunci au decis ca la mine in casa, popa nu mai calca.

Diaconul imi smulse, insa, fara remuscari toti banutii si din nou mi-am muscat buzele, dar as fi vrut sa ii cer sa-mi dea restul. M-am abtinut ca atunci chiar m-as fi simtit ca o curva si mi-am amintit vorba mamei ‘draga mamei, doua lucruri sunt cele mai scumpe pe lumea asta – prostia si domnia – caci amandoua se platesc foarte scump”.

Anul trecut venira iar si batura cu sarg in poarta. Dioda nu le dadu prea mare importanta. Amandoi aveam lucruri mult mai importante – el sa mai fleondare o sticla din plastic in capul meu, iar eu sa imi respect deadline-ul pentru un proiect.

Anul asta, insa, adica fix ieri, Dioda incepe a latra isteric, trezindu-ne pe toti din somn, in spasme. Colocatarii, altfel membri respectabili ai familiei, mi-au facut din nou cinstea sa sar din pat prima. Ii dau drumul dihaniei dezlantuite in curte si incerc sa revin la visul meu foarte complicat.

Ei asi! De unde sa poti sa innozi un vis cand Dioda sarea pe poarta mult mai grav decat atunci cand sunt tigani pe strada?

Ma gandesc sa nu le fi tunat alora de la Apanova sa vina sa citeasca contorul taman in primele zile din an, desi ii stiu decenti. Sar din nou in textile, ies in curte si urlu din deja celebra usa a bucatariei

– Cine-i?! – ca n-am sonerie cu camera video

– Popa cu Boboteaza

– Sa Boboteze la alta masa! – si ma intorc la somn, incercand sa-mi recapat visul inapoi.

N-am mai putut sa adorm.

– Ce-are Dioda? – ma intreaba copilul buimac de somn. Ca nu face asa urat nici la tigani

– Nimic,du-te in camera ta si culca-te la loc, e alergic la popi.

Eu n-am mai putut adormi. M-am trezit de-a binelea. Ma simteam…cumva eliberata.

Cand s-au intors a doua tura, ca poate ma razgandisem, deja trecusem cu bine de prima jumatate de cana cu cafea si ma distram de isteria cainelui.

(Cu totul si cu totul nelegat de intamplarile zilei de azi, am simtit nevoia sa ma rog si sa ma duc foarte adanc in mine, iar cand soarele a inceput sa straluceasca foarte puternic…ei bine, pur si simplu am lasat bucuria vietii sa intre in mine…)

Si-atat…

 

7 gânduri despre „Sa Boboteze la alta masa!

  1. La mine au venit intai inaintea Craciunului. Pregatisem 5 lei sa platesc prestatia. Dar cand co-popa (aka diaconul) a inceput sa bata CU PICIOARELE in usa, am zis „va pup, pa-pa”. Asa a ramas si de Boboteaza !

    Apreciază

  2. Aaaaa, pai e bine, Kreatzo! P-aci e cu taxa minima de participare, ca cica daca nu ii dai minim douaj de lei te baga la afurisenii :)))))

    Apreciază

  3. Robert: in primul rand, bun venit in sufrageria cu prieteni!🙂 Cat despre traditii, da, le tot pierdem de niste mii de ani incoace, nimic nou…poate doar indepartarea de conditia noastra umana e din ce in ce mai mare…🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s